SAGA C ver 3.0.474 
din 10.08.2016
1.S-a (re)actualizat formularul PDF pentru declaratia 394 

Citeste mai departe...

Newsletter

Abonati-va la newsletterul nostru completand acest formular

Nume:

Email:

Sondaj de opinie

Ce parere aveti despre SAGA
 
Home Intrebari noi Cine trebuie sa utilizeze case de marcat
Cine trebuie sa utilizeze case de marcat PDF Imprimare Email
Miercuri, 07 Ianuarie 2015 00:00

Cine trebuie să utilizeze aparate de marcat fiscale?

Există două categorii de persoane ce trebuie să le utilizeze: 
- cei care livrează cu amănuntul bunuri  și le încasează în numerar, cu card de debit/credit sau cu substitute de numerar (BVF – bonuri cu valoare fixă, tichete de masă, tichete cadou sau alte tipuri de tichete) 
- cei care prestează servicii către populație

Atenție! În cazul comerțului, a livrărilor de bunuri cu amănuntul, nu contează tipul clientului – că e persoană juridică, persoană fizică autorizată sau persoană fizică.

Ce înseamnă livrări cu amănuntul? Conform legislației din România comerțul cu amănuntul/de detail – activitatea desfăşurată de comercianţii care vând produse, de regulă, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora, iar comerțul cu ridicata – activitatea desfăşurată de comercianţii care cumpără produse în cantităţi mari în scopul revânzării acestora în cantităţi mai mici altor comercianţi sau utilizatori profesionali şi colectivi.

Din păcate ordonanța cu privire la case de marcat se referă la modalitate de livrare a bunurilor nu la tipul de comerț. Totuși putem presupune, în mod rezonabil, că livrări cu amănuntul efectuează cei care îndeplinesc, cumulativ, două condiții esențiale: 
1. sunt autorizați să efectueze comerț cu amănuntul 
2. clienții sunt, în marea majoritate, persoane fizice și nu clienți profesionali

Cine nu trebuie să utilizeze case de marcat?

a) comerțul ocazional cu produse agricole din producție proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizați în condițiile legii, în piețe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate; 
b) vânzarea de ziare și reviste prin distribuitori specializați; 
c) transportul public de călători în interiorul unei localități pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum și cu metroul; 
d) activitățile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții, târguri și oboare, grădini zoologice și grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare; 
e) activitățile de asigurări și ale caselor de pensii, precum și activitățile de intermedieri financiare, inclusiv activitățile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar și substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operațiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituțiilor de credit, aparținând acestor instituții; 
f*) activitățile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăți comerciale; 
g*) vânzarea obiectelor de cult și serviciile religioase prestate de instituțiile de cult; 
h*) comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
i*) serviciile de instalații, reparații şi întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; 
j*) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agențiile de turism, definite potrivit legii; 
k*) încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; 
l*) efectuarea lucrărilor de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe; 
m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern și internaţional, prestate de societăți comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii; 
n) activitățile de jocuri de noroc desfășurate cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; 
o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede; 
p) livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcționează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede și conțin un sistem de contorizare electronic și/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidențierea și controlul sumelor încasate, cu excepția livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în titlul VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; 
q) comerțul de tip cash and carry desfășurat de comercianții care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

O mențiune pentru transportul de călători: doar cel în interiorul localităților este exceptat, transportul rutier intra-localități nu este exceptat de utilizarea caselor de marcat.

Ce documente emiteți clienților?

Cei care au obligația de a utiliza aparate de marcat fiscale emit și înmânează clienților exclusiv bonuri fiscale ca documente ce atestă plata contravalorii bunurilor livrate, dacă plata lor se face în numerar, card sau substitute de numerar cu o singură excepție: cea în care casa de marcat este stricată. 
Această interdicție ridică unele probleme în aplicarea practică. Asta pentru că acum sunt cazuri în care se vând produse de 1000 lei unor firme, se emite factură pentru ele dar acestea achită în numerar doar 500 lei de exemplu, iar diferența o achită ulterior fie în numerar fie prin ordin de plată. Dacă ulterior achită în numerar, se pune întrebarea: ce bon fiscal îi mai emit eu? pentru că inițial i-am emis bon fiscal și factură pe întreaga valoare. În acest caz, sfatul meu este să încasați prin virament diferența și nu în numerar. Dacă vrea să vă achite în numerar, fragmentat, atunci ar fi bine să nu acceptați. Pentru că riscați prea mult. Fie achită integral în numerar fie, ulterior, achită diferența exclusiv prin virament.

La cererea clienților sunteți obligați să emiteți factură. Indiferent de valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, indiferent că pe bon apare sau nu codul de înregistrare în scopuri de TVA al clientului, indiferent de tipul clientului – populație, societate comercială, PFA, etc. Emiterea facturii pentru cumpărăturile efectuate de clienți nu poate fi refuzată sub nici un motiv și se face pe loc de către operatorul casei de marcat.

Dacă nu aveți obligația de a utiliza case de marcat și sunteți în una din situațiile de la literele f-l de mai sus (marcate cu asterix) sau casa de marcat este defectă aveți obligația de a emite chitanțe pentru orice încasare sau vânzare efectuată.

Care sunt elementele obligatorii ce trebuie să apară pe bonul fiscal?

Conform legii elementele minim obligatorii sunt:

- denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent; 
- adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; 
- logotipul şi seria fiscală ale aparatului; 
- numărul de ordine; 
- data şi ora emiterii; 
denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat
- preţul sau tariful unitar; 
- cantitatea; 
- valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; 
- valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; 
- valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; 
- valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum şi valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul. 
unitatea de măsură 
- codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului la solicitarea expresă a acestuia

După cum vedeți legea cere și a cerut întotdeauna ca pe bon să apară explicit denumirea bunurilor și serviciilor prestate. De aceea apariția a expresiilor de tip “Alimentare”, “Nealimentare”, “Electrice”, etc. este total ilegală. 
Unitatea de măsură va fi obligatorie pe bonurile emise de casele de marcat cu jurnal electronic (cele se se vor pune în circulație abia în cursul acestui an). Pe cele existente acum, până la schimbarea lor, nu este obligatorie apariția unității de măsură. La fel este situația și în cazul codului de înregistrare în scopuri de TVA a beneficiarului. ATENȚIE! Nu orice cod de înregistrare fiscală ci doar codul de înregistrare în scopuri de TVA.

Ce obligații aveți?

Înainte de începerea activității – să vă dotați cu case de marca fiscale. În niciun caz să nu începeți activitatea, să aveți obligația utilizării caselor de marcat și să nu aveți casă de marcat. În cazul în care veți face asta, riscați amendă de la 10000 lei la 15000 lei precum şi suspendarea activităţii pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni

După începerea activităţii

Am să încep cu cele mai aberante și costisitoare obligații din punct de vedere contravențional – amenzi de la 40.000 lei la 60.000 lei.

1. Să verificați în manualul de utilizare dacă există înscrise de către producătorul/distribuitorul casei de marcat, informații despre tipul și caracteristicile tehnice a consumabilelor utilizate de către casa de marcat. Dacă nu există în manualul de utilizare aceste informații, solicitați, în scris, distribuitorului autorizat de la care aţi cumpărat aparatul sau unităţii acreditate completarea manualului de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor. Trebuie să fiţi capabili să demonstraţi faptul că aţi făcut o astfel de solicitare

2. Să folosiţi exclusiv consumabile cu caracteristici tehnice şi de tipul celor menţionate în manualul de utilizare a casei de marcat.

3. Dacă nu aveți deja – să încheiați cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, clauze privind daunele la care sunt îndreptăţiţi utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori şi să asigure arhivarea datelor

4. Să folosiți numai consumabile care asigură menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă şi să asigure arhivarea datelor

Dacă nu respectați una sau mai multe din cele patru obligații de mai sus, amenda este de la 40.000 lei la 60.000 lei (aberant!). Este nu doar aberant dar și oarecum ilogic. Să presupunem că în manual există prevederi legate de consumabile – tipul și caracteristicile lor, că am contract cu furnizorii pentru aceste consumabile și că le și folosesc, dar ele nu mai sunt lizibile sau devin ilizibile înainte de expirarea perioadei de arhivare (2 ani). De ce aș fi, eu, utilizatorul amendat aici? Că folosesc consumabile indicate de producător/distribuitor și altele nu pot folosi. E total ilogic. La fel, de ce aș fi eu utilizator amendat că distribuitorul nu are informații complete în manual? Iarăși e aberant.

5. O altă faptă pentru care riscați amendă de la 40.000 lei la 60.000 lei este nerespectarea obligaţiei de a păstra și arhiva memoria fiscală, precum și dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, în condiții care să permită citirea acestora de către organul fiscal competent.

Alte obligații, după începerea activității

1. Să afişaţi la loc vizibil un anunț din care să reiasă fără echivoc că: 
          – pentru livrările de bunuri cu amănuntul ce se încasează total sau parțial cu numerar, card sau substitute de numerar sau pentru prestările de servicii prestate populației, nu se emit alte documente de plată decât bonurile fiscale (cu excepția cazului în care casa de marcat este defectă), și 
          – clientul este obligat să solicite să i se înmâneze bonul fiscal dacă nu i se înmânează așa ceva sau i se înmânează un alt document decât bonul fiscal (cu excepția cazului în care casa de marcat este defectă) 
Neafișarea anunțului din care să reiasă cele două aspecte de mai sus, duce la o amendă de la 2000 lei la 4000 lei

ATENȚIE! Afișele existente, cele cu “Vă rugăm să solicitați și să păstrați bonul fiscal” nu mai sunt valabile. Anunțul trebuie modificat în așa fel încât să respecte cerințele modificate.

2.Să emiteți bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau servicii prestate și să le emiteți la valoarea lor reală nu la valori inferioare. În caz caz contrar sancțiunea este – amendă de la 10000 lei la 15000 lei și suspendarea activității pentru o perioadă cuprinsă între una și trei luni.

3. Să emiteți bonuri fiscale ce să aibă în conținut informațiile minime descrise anterior.În cazul unor informații incomplete sau incorecte riscați o amendă de la 2.0000 lei la 4.000 lei.

4. Să utilizați casa de marcat în parametrii tehnici legali – așa cum sunt indicați de către distribuitor/producător, iar în caz de avarie să permiteți intervenţia tehnică numai a persoanelor autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de service asupra aparatului de marcat electronic fiscal. În caz contrar, riscați o amendă de la 8.0000 lei la 10.000 lei.

5. În cazul defectării casei de marcat aveți obligația de a anunța unitatea de service autorizată (anunțarea trebuie să fie efectuată prin orice mijloc ce vă permite demonstrarea anunțării unității de service sau a distribuitorului autorizat -  fax, e-mail, scrisoare cu confirmare de primire, etc.). Indicat este să stabiliți, de comun acord, cu furnizorul casei de marcat modalitatea concretă de anunțare a defectelor acesteia. În cazul neanunțării unității de service sau a distribuitorului a defectului casei de marcat, riscați o amendă de la 2.0000 lei la 4.000 lei.

6. Pe toată perioada în care casa de marcat este indisponibilă, fiind defectă, aveți obligația de a înregistra vânzările efectuate în jurnalul cu regim special, livrat cu casa de marcat, precum și de a emite tuturor clienților chitanțe pentru sumele în numerar achitate de aceștia precum și factură dacă aceasta este solicitată de către clienți. În caz contrar, riscați o amendă de la 8.0000 lei la 10.000 lei.

7. Să păstrați și să nu actualizați împreună cu unitatea de service cartea de intervenții,  riscați o amendă de la 8.0000 lei la 10.000 lei. Culpa în acest caz poate fi comună, atât utilizatorul cât și distribuitorul putând fi amendați pentru neactualizarea cartei de intervenții.

8. Pentru casele de marcat folosite acum, nu cele cu jurnal electronic, dacă nu reintroduceți  datele înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative pentru aparatele de marcat electronice fiscale, riscați o amendă de la 8.0000 lei la 10.000 lei

9. În cazul unei verificări efectuate de organele ANAF, aceștia au dreptul de a solicita prezența unui tehnician autorizat în vederea efectuării unor verificări de natură tehnică asupra caselor de marcat. Aveți obligația să permiteți prezența tehnicianului și efectuarea de către acesta a verificărilor. Dacă dumneavoastră nu veți permite accesul tehnicianului de service în unitate pentru efectuarea verificărilor la solicitarea şi în prezenţa organelor de control asupra aparatelor de marcat electronice fiscale, riscați o amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

10. Să marcați orice sumă intrată în casa de marcat – fie ca vânzare fie ca intrare/ieșire de sume de serviciu din casa de marcat, deoarece dacă la punctul de vânzare – atenție! puncte de vânzare – nu sedii secundare sau sediu social – aveți mai mulți bani decât cei marcați în casa de marcat, sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe – puteți primi o amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei, iar sumele nejustificate se confiscă. Aici am o mențiune: unele organe de control fiscal, solicită operatorilor sau patronilor, persoanelor de acolo, să-și golească buzunarele și le cer explicații legate de sumele personale – ceea ce e un lucru lipsit de orice fundament legal, în esență un abuz de drept. Sumele personale nu trebuie justificate și nu există nici o reglementare ce să dea dreptul acestor organe de control să interpreteze sumele respective ca provenind din vânzări sau servicii neoperate în casa de marcat.

11. Să păstrați și să arhivați  rola jurnal/dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, după caz, raportul fiscal de închidere zilnică şi registrul special prevăzut de lege (cel ce se completează atunci când sunt defecte casele de marcat) – pe o perioadă de 10 ani – registrul special, respectiv 5 ani pentru raportul de închidere Z și rola jurnal/dispozitivul de memorare a jurnalului electronic. În caz contrar amenda este de la 8.000 lei la 10.000 lei

12. Să întocmiți documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul și a serviciilor efectuate către populație sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului. Ce înseamnă asta? Că va trebui să operați intrări/ieșiri de sume în/din casa de marcat, dar nu este suficient. Va trebui să întocmiți și documente justificative pentru orice sumă ce o operați ca intrare sau ieșire, mai puțin pentru cele ce se introduc pentru a da rest.  Ce document justificativ? Eu vă recomand ca pentru sumele marcate ca intrări de sume (altele decât vânzări sau sume pentru rest) să întocmiți o dispoziție de plată către casierie prin care operatorului casei de marcat i se pune la dispoziție o sumă de bani pentru folosirea ca sumă de serviciu, iar acesta să o marcheze ca intrare de sume în casa de marcat. Pentru orice sumă scoasă din casa de marcat, operatorul să introducă o ieșire de sumă din casa de marcat, dar să se întocmească și o dispoziție de încasare de la casierie pe numele operatorului cu titlu de restituire sume de serviciu. Bineînțeles că sumele plătite operatorului de către casierie – pentru a fi operate ca intrări de numerar în casă, trebuie să se regăsească în soldul casei. Adică nu puteți avea în registrul de casă 15 lei sold și dimineața să operați sume de serviciu de 50 lei. 
Dacă nu respectați această obligație – de a opera orice sumă intrată sau scoasă din sertar, prin casa de marcat și, totodată, nu întocmiți documente justificative pentru acele operațiuni de intrare/ieșire de numerar în/din casă, intrăm într-o aberație legislativă. Asta pentru că MF a stabilit pentru această singură faptă două contravenții distincte din care una cu o măsură complementară: 
- pe de o parte există stabilită o amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, dar 
- pe de altă parte, pentru exact aceiași faptă se stabilește amendă de la 10.000 la 15.000 lei și suspendarea activității de la o lună la trei luni 
După cum vrea organul de control. Glumesc. Nu e de glumit cu asta. Speram ca MF să remedieze această aberație legislativă. Văd că nu au făcut-o și e păcat pentru că poate duce la abuzuri. Vă dați seama că o firmă poate avea suspendată activitatea pe chestia asta, iar alta nu. Și-n ambele cazuri sancțiunile vor fi legal aplicate. Adică inspectorii vor putea aplica, legal, o dublă măsură pentru aceiași faptă.

13. Să vă dotați cu case de marcat cu jurnal electronic și să asigurați conectarea on-line la serverele ANAF a acestor case. Termenul limită până la care trebuie să vă dotați cu astfel de case este: 
   – 31 martie 2016 – dacă sunteți contribuabili mari 

   – 30 iunie 2016 – dacă sunteți contribuabili mijlocii 
   – 31 octombrie 2016 – dacă sunteți contribuabili mici 
Dacă din ziua următoare acestor date, în funcție de categoria de contribuabil în care vă încadrați, nu veți utiliza case de marcat cu jurnal electronic sau nu veți asigura conectarea lor la ANAF, puteți primi o amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei și, mai mult, în cazul neutilizării de case de marcat cu jurnale electronice după aceste termene va duce la suspendarea activității între o lună și trei luni.

14. În cazul în care vi se suspendă activitatea să nu o continuați la acel punct de lucru a cărei activitate a fost suspendată. Riscați amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei și confiscarea sumelor obținute din vânzări sau prestări efectuate după suspendarea activității

15. Să vă instruiți personalul să emită bonuri fiscale corect și să le înmâneze clienților obligatoriu și să nu refuze sub nici o formă emiterea facturii la solicitarea clientului. Refuzul de a emite factura sau neînmânarea bonului clientului, poate să ducă la o amendă aplicată direct persoanei, angajatului ce nu a înmânat bonul sau a refuzat să emită factură. Amenda ce se poate aplica persoanei fizice este de la 800 lei la 1500 lei.

 

Ultimile stiri

Statistici site

Arhiva

Articole populare


Copyright © 2017 Softman.ro - distribuitor Saga Software. Toate drepturile rezervate.
SEO